Dacă tot e „Săptămâna altfel”, să fim şi noi altfel de cum suntem îndeobşte, indiferenţi faţă de valorile noastre şi foarte receptivi şi extaziaţi în faţa valorilor altor popoare. Aşa ne-am zis, noi cei 30 de temerari gojdişti, şi am hotărât să străbatem ţara în căutarea unor puncte de reper ale istoriei naţionale care să ne facă mândri că suntem români.
Am plecat cu noaptea în cap. Nu puteam rata în drumul nostru o oprire la Gorunul lui Horea, simbol al românismului înfocat. Apoi, ca să ne meargă bine tot drumul – ceea ce s-a întâmplat din plin – ne-am luat răgazul să cerem o binecuvântare din partea Părintelui Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, la Mănăstirea Prislop. Am poposit apoi într-un loc unde legenda se împleteşte cu cea mai veche istorie a noastră, la Sarmizegetusa Regia, unde energia strămoşilor noştri daci se simte încă vibrând. Prima zi s-a încheiat firesc, cu vizitarea Cetăţii Alba Carolina; nu degeaba oraşul Alba Iulia este supranumit Oraşul Unirii… După un asemenea periplu, vă imaginaţi cu câtă bucurie a fost primit momentul cazării în micul, dar atât de încărcat de istorie oraş Râşnov.
A doua zi, după ce am vizitat Cetatea Râşnov, ne-am îndreptat cu toată energia spre Braşov, unde ne aşteptau câteva ore de distracţie şi adrenalină în Parcul Aventura, unde fiecare a experimentat trăiri diferite, în funcţie de dispozi ţia sa sufletească şi înclinarea spre activită ţi fizice uşor extreme… Noroc cu micii de la final!
A treia zi a început cu vizitarea Primei şcoli Româneşti din şcheii Braşovului, pe care cu to ţii am apreciat-o maxim ca pe o experien ţă culturală care ne-a făcut din nou mândri că suntem români, aflând minunatele lucruri spuse de părintele Vasile Coman despre limba română. După o binemeritată pauză de masă în centrul Braşovului, ne-am îndreptat spre Buzău, pentru a vedea unul dintre cele mai spectaculoase şi rare fenomene naturale din întreaga lume, Vulcanii noroioşi (Pâclele mari şi mici). Ne-am simţit realmente pe altă planetă. Am ajuns şi la ultimul nostru loc de cazare, micul şi necunoscutul nouă oraş Odobeşti, din jud. Vrancea, care va rămâne, cu siguranţă, în memoria noastră prin distracţia de care am avut parte.
Ultima zi, cu traseul cel mai lung, de aproape 700 km, a avut ca punct central de interes Mausoleul Eroilor Neamului de la Mărăşeşti, care ne-a impresionat profund… Acolo am aflat, unii dintre noi poate pentru prima oară, ce a însemnat sacrificiul atâtor zeci de mii de români din timpul luptelor pentru reîntregirea neamului din Primul Război Mondial, de pe frontul Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Drumul spre casă ne-a prilejuit întâlnirea cu spectaculoasele peisaje din Cheile Bicazului şi Lacul Sfânta Ana. Obosiţi, dar mai prieteni cu istoria noastră şi între noi decât la plecare, am ajuns cu bine acasă pe la miezul nopţii.
A fost poate cea mai frumoasă „toamnă aurie”, vorba lui Sadoveanu, din ultimele zeci de ani. În cinstea Marii Uniri, desigur!
prof.dr. Carmen Elena ANDREI
