În prezent, Colegiul Național “Emanuil Gojdu” are un număr de 1167 elevi, cuprinși în învățământul liceal și gimnazial.

Scurt istoric al C.N. „Emanuil Gojdu”, Oradea

            Instituția școlară de pe malul Crișului Repede din Oradea a străbătut, în cursul existenței sale cinci perioade distincte:

1. Prima perioadă începe cu momentul înființării sale, ca urmare a hotărârii Consiliului Local Oradea, care în ședința din data de 30 octombrie 1894 e.n., a votat suma de bani în valoare de 558.000 coroane austro-ungare, necesară construirii edificiului, realizat în perioada anilor 1894-1896 e.n., sub îndrumarea arhitectului-șef Francisc Knapp. Astfel, și-a început activitatea în clădirea finalizată în primăvara anului lui 1896 e.n., Liceul Real de Stat, activitate desfășurată până în anul 1918 e.n.. Din punct de vedere arhitectural, clădirea școlii noastre, situată în prezent pe strada Spiru Haret nr. 3-5 din Oradea, se încadrează în stilul neoclasic și este una dintre clădirile de patrimoniu și de referință ale a Municipiului Oradea.
2. A II-a perioadă începe după Marea Unire, ca urmare a Hotărârii nr. 5742 a Consiliului Dirigent Român, de la Sibiu, prezidat de către Iuliu Maniu, când se înființează Liceul ,,Emanuil Gojdu” din Oradea. Această Hotărâre a fost publicată în Monitorul Oficial al Regatului României, No. 45 din data de 14 iunie 1919 e.n. La 2 octombrie 1919 e.n. are loc primul Consiliu Profesoral, prezidat de domnul director prof. Ioan Pop, care a condus această instituție școlară până în anul 1925 e.n. În data de 5 octombrie 1919 e.n., se face inaugurarea solemnă a anului școlar, cu un efectiv de 4 clase, având un număr total de 176 elevi, dintre care peste 83% au provenit din mediul rural. Până în 1937 e.n., învățământul școlar gojdist a fost organizat în 8 clase de studiu.

            În perioada anilor 1925-1938 e.n., Liceul „Emanuil. Gojdu” l-a avut ca director pe domnul Teodor Neș, profesor remarcabil, autor de manuale școlare și cărți de specialitate.

            Sub conducerea prof. Augustin Cosma, la 1 decembrie 1937 e.n., a apărut primul număr al revistei „Țara visurilor noastre”, care reprezintă oglinda spiritului de solidaritate gojdist, până în prezent.

            Este demn de reținut tot în această perioadă, că prima revistă școlară românească din Oradea, de tip confesional, a fost revista intitulată „Sf. Gheorghe” aparținând Liceului „Emanuil Gojdu” și în care, după aprecierea prof. Cornel Moga, elevii: „vor scrie multe chestiuni de ordin moral-național, cultural, istoric, geografic”.

            Elevii gojdiști coordonați de dascălii lor au constituit: „Societatea de lectură franceză a elevilor” și „Reuniunea de matematică”, în perioada interbelică.

3. A III-a perioadă, se leagă de cea a Dictatului de la Viena, fiind cuprinsă între 1940-1944 e.n., când Oradea a trecut sub ocupația regimului condus de către Miklos Horthy, Regentul Ungariei și aliatul Germaniei naziste. În această perioadă, Liceul „Emanuil Gojdu” a devenit secție română a Liceului Maghiar, iar efectivul de elevi și de profesori români a fost foarte redus.
4. A IV-a perioadă se leagă de reînființarea liceului românesc la 5 decembrie 1944 e.n., sub denumirea de „Liceul român de stat”, avându-l ca director pe domnul Mauriciu Catană. În această perioadă profesorul Emil I. Roșescu începând cu anul 1966 e.n., a pus bazele expoziției: „Cartea de aur ilustrată a Liceului Emanuil Gojdu”, ce a devenit un autentic muzeu care ilustrează valorile, inițiativele și contribuțiile absolvenților gojdiști, la patrimoniul cultural-științific românesc.

            Prin Decretul dat la 6 februarie 1970 e.n., de către Consiliul de Stat al R.S. România, se reatribuie școlii noastre denumirea de Liceul ,,Emanuil Gojdu” din Oradea.

            În perioada 1982-1989 e.n., liceul nostru a fost patronat de Universitatea „Babeș-Bólyai” din Cluj-Napoca. Dintre directorii școlii din această perioadă se remarcă: profesorii Antim Dringa, Iosif Suciu și Ioan Șuteu.

5. Din decembrie 1989 și până în prezent adică în a V-a perioadă distinctă din istoria instituției școlare, evenimentele de referință sunt legate de:
6. amenajarea de cabinete metodice pe specialități, un loc de seamă ocupându-l cabinetele de informatică, de limbi străine, fizică, chimie, istorie, cât și sala de sport etc;
7. rezultatele deosebite obținute de elevii gojdiști la olimpiadele naționale de informatică, matematică, chimie, fizică, limbi străine, istorie, științe sociale;
8. succesele elevilor gojdiști: Mureșan Adrian, Chereji Răzvan, Panea Casandra, Mance Felix, Moga Ioana, Mercea Dan, Lazăr Vlad, Bădulescu Andrei și nu numai, la olimpiadele internaționale unde au obținut în total: două medalii de aur, 8 de argint, 5 de bronz și o mențiune.

            Din anul școlar 1999-2000 e.n., denumirea liceului este schimbată în Colegiul Național „Emanuil Gojdu”.

            În panoplia marilor gojdiști se găsesc și foști elevi care au fost sau încă sunt membri ai Academiei Române. Printre aceștia îi amintim pe: Răzvan Givulescu, Francois Kertes, Claudiu Mătase, Caius Iacob, Ștefan Hărăguș, Mircea Malița, Ioan Pop de Popa, Gabriel Țepelea, Zeno Barbu, Dumitru Radu Popescu, Mircea Zaciu, Titus Popovici

            Îndemnul rostit, cu multă căldură și sinceritate, de patronul spiritual al școlii noastre, Emanuil Gojdu: „Lăsați pruncii să vină la mine!” semnifică abnegația, sârguința și seriozitatea elevilor gojdiști în însușirea valorilor civice, culturale, morale și științifice ce aparțin culturii românești și a celei europene.