1 Decembrie 1918 reprezintă începutul unei perioade de glorie, unei tranziţii spre modernizare şi spre realitatea europeană, fiind o dată care clasează noua Românie pe o altă treaptă a existenţei. Viitorul a însemnat mereu o provocare pentru naţiunea noastră, un drum anevoios faţă de care poporul totuşi a răzbit, modelându-se astfel un nou univers istoric, cultural şi politic. Ne este dat să trăim un moment unic, avem prilejul de a preţui statutul de cetăţean român, de urmaş al unor persoane devotate ţării şi patriei. Noi, cei de astăzi, constituim recompensa soldaţilor de acum un secol, suntem rezultatul celor care nu s-au lăsat învinşi de dorul de casă, de familie, ci au înaintat demni pe front, aparând graniţele cu preţul propriilor vieţi. Să ne mândrim mereu că suntem români, că suntem o naţiune mânată de curaj şi caracter, să nu uităm niciodată de existenţa acestor valori!

România este personajul principal al unui teatru de război, este un teritoriu al unei lungi nedreptăţi istorice, ce în sfârşit si-a găsit locul în lume, iar ea a fost la rândul ei, primită cu dragoste de către popor. în fiecare zi trebuie să învăţăm cum să ne iubim ţara, este necesar să apreciem această pace a celor 100 de ani, această dezvoltare care este posibilă doar prin intermediul Unirii săvârşite la Alba Iulia. Neamul românesc este un exemplu al devotamentului şi al jertfei cu scop nobil, reprezentând un simbol al vitejiei, care trebuie dus în fiecare zi mai departe, pentru o continuitate armonioasă a societăţii naţionale. Provinciile învecinate se pot bucura acum împreuna, ne putem mândri cu această binecuvântare, cea de a ne trage dintr-un popor exemplar, care a reuşit să îşi croiască soarta bine meritată.

Astăzi, 28 noiembrie 2018, când timpul se scurge cu paşi repezi spre Ziua Naţională a României, Colegiul Naţional Emanuil Gojdu Oradea serbează cu mândrie apropierea Centenarului. Din respect şi gratitudine pentru acest eveniment, catedra de limbi moderne a colegiului celebrează 100 de ani de la Marea Unire printr-o activitate unică, dedicată personalităţilor străine care au contribuit la realizarea Unirii şi care au valorificat calităţile româneşti.

Cu dorinţa de a-şi exprima dragostea şi respectul faţă de România, profesorii colegiului, alături de elevi, au pregătit astăzi prezentările unor importanţi oameni – „oameni” în adevăratul sens al cuvântului. Activitatea a debutat cu un moment de mare solemnitate, redarea Imnului Naţional. Apoi, curiozitatea celor din sală a fost susţinută de ştefan Abrudan, elevul clasei a VIII-a A, care ne-a vorbit despre Regele Ferdinand I, om ce a jucat un rol de o importanţă deosebită pentru întregirea naţiunii noastre. Aparţinând dinastiei de Hohenzollern, Ferdinand a fost un strateg de excepţie, iubitor de ţară şi de popor, care a domnit cu demnitate şi curaj, ţinând piept inamicilor şi provocărilor.

ştefan fiind singurul elev de gimnaziu din cadrul prezentărilor, el a fost urmat de Andreea Pop, din clasa a XI-a G, ce l-a descris pe Henri Mathias Berthelot. Acesta a fost generalul care, în 1916, a fost detaşat în România ca şef al Misiunii Militare Franceze şi care a contribuit la refacerea şi reorganizarea armatei române, fapt ce a facut posibile victoriile de la Mărăşti şi Mărăşeşti.

Elevii clasei a XI-a A, Marius Bubui şi Paul Ciorba, Ilie Erdeli şi Raul Ungur, respectiv Felix Pop şi George Zaha, au prezentat publicului cele 14 puncte ale lui Thomas Woodrow Wilson, adică „principiile wilsoniene”. în vederea realizării unei păci bazate pe „Dreptul popoarelor de a dispune de ele însele”, el ne-a oferit astfel dreptul la o viaţă naţională proprie, accentuând principiul autodeterminării. De asemenea, elevii au comparat trasarea graniţelor României, înainte şi după Primul Război Mondial, adică înainte şi după destrămarea marilor Imperii Europene.

După aceste prezentări riguroase ale celor şase informaticieni, Horea Silaghi, din a XI-a B, a punctat importanţa lui Emmanuel de Martonne, un mare geograf şi savant, care este considerat întemeietorul geografiei umane. Fiind de-a dreptul îndrăgostit de România, acesta a adus dreptatea în privinţa redefinirii graniţelor româneşti, susţinând situaţia în cadrul Congresului de Pace de la Paris. El a fost un adevărat „avocat al popoarelor”, vizitând şi sprijinind constant teritoriul românesc. Totodată, Horea ne-a vorbit despre Robert Ficheux, care este urmaşul activităţii lui E. de Martonne. La rândul său, corectează hărţile emise de Imperiul Austro-Ungar, străbătând peste 1100 de cătune, peste 100 de văi, din Valea Someşului, a Maramureşului şi a Crişurilor. Ficheux este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferinţa de Pace de la Paris, loc în care a susţinut statul român în faţa Marilor Puteri.

în final, tot din clasa a XI-a G, Paul şoptirean ne-a adus aminte de influenţa folclorului românesc pe plan internaţional, care s-a desfăşurat într-o gamă vastă a domeniilor: pictură (La blousse romaine de Henri Matisse), sculpură (operele lui Constantin Brâncuşi) sau modă (colecţiile din 1981 şi 1999 de la Yves Saint Laurent).

Această activitate ne-a arătat încă o dată motivele pentru care trebuie să ne iubim ţara şi naţiunea, pentru care trebuie să glorificăm tricolorul şi să nu uităm niciodată că suntem români.

La mulţi ani nouă! La mulţi ani, dragă Românie!

Mara Cărăvan, clasa a XI-a G

Catera de limbi străine